~Daţi o palmă din pământul ţării!
Una din publicatiile centrale de mare tiraj isi informa cititorii ca organizatia Greenpeace a oferit premierului Ungariei un metru de pamant la Rosia Montana numai sa intervina in sprijinul actiunii de oprire a masacrului ce se pregateste acelui sit arheologic extrordinar prin unicitatea si bogatie lucrarilor miniere romane dar si dumnezeiestii flori si faune a zonei. Ideea mi se parede rasul lumii. In fericire premierul a refuzat. Sunt uimit de usurinta cu care oferim nu doar simbolic valorile tarii. Sunt tot atat de uimit de nepasarea cu care autoritatile, societatea civila trateaza acest vizibil atac la patrimoniul cultural al tarii. Stiu ca inaintea inceperii primelor lucrari, noii stapani ai acelui teritoriu din Rosia Montana au trebuit sa ceara descarcare de sarcina arheologica din partea Comisiei Monumentelor Istorice alcatuita din specialisti in domeniu si din reprezentanti ai Ministerului Culturii si Cultelor. Mai mult ministrul trebuie sa semneze certificatul eliberat de comisie. Nu vad nici un impediment ca in cazul unor suspiciuni sa refuze semnarea acelui certificat si sa apeleze le prevederile legii. Zvonurile fondate sau nefondate au vehiculat suma de un milion de dolari pe care ar fi primit-o candva, la inceput, anumiti functionari ce aveau legatura cu ceriticatul de descarcare de sarcina. Ma gandesc ca nici acum nu ar fi prea tarziu ca organele abilitate sa verifice cum s-a acordat acel certificat. Dupa cum ati avut prilejul sa vedeti, anumite clipuri lansate pe televiziuni scot in evidenta personaje dubioase care deplang saracia romanilor cand acolo zac atatea bogatii.Cat cinism si cata nerusinare! Din partea acestora dar si din partea televiziunii care a accepat clipul punand banul mai presus de interesele nationale. Nu este un secret cred pentru nimeni ca teritoriul romanesc a beneficiat de o zestre cultural-istorica de exceptie.Dar razboaiele care s-au purtat pe teritoriul tarii, ocupantii vremelnici au distrus sau au carat cu ei valori de patrimoniu de mare pret. Turcii, rusii, austriecii, ungurii au dus cu ei in cursul secolelor patrimoniul mobil, mai lesne de purtat:obiecte de aur si argint, sabii pistoale, junghiere batute in nestemate, odoare bisericesti si alte obiecte de cult, arhive din cele mai de pret din care am putut consulta doar pe cele permise si multe altele. Tezaurul de la Sannicolaul Mare, judetul Timis se afla la mare cinste la Kunsthistorische Museum din Viena, alte valori fac cinste muzeelor din Praga, Moscova, Istambul, etc. Focul a distrus palate, conace,manastiri, cetati splendide Numai in Banat, inaintea razboaielor austro-turce din sec. VIII aau fosy 500 de biserici din lemn. Acum sunt 25. Unde nu a distrus focul si apa a distrus romanul cu manuta lui. A demolat caramida cu caramida imobilele ce i-au ajuns pe mana,in zidurile multor case din asezarile rurale veti gasi caramizi romane.Conacele palatele au fost jefuite de lideri mari sau mici ai regimului comunist.Si jaful acesta continua si astazi. Palatele ramase in picioare, cladirile a caror zestre arhitectonica da noblete culturii romane au intrat pe mana noilor imbogatiti, a tiganilor, care le transforma dupa gustul si pofta lor. Nu mai conteaza nici o lege. Sau mai exact reglementarile legale sunt astfel facute incat drectiile pentru cultura judetene sa nu poata actiona. Organele judetene si cele locale se spala pe maini aruncand intreaga responsabilitate asupra acestor directii concepute in dorul lelii, cu personal putin si cu puteri mici. Am facut aceasta lunga incursiune dupa ce am lecturat un mesaj scris de un domn din Bucuresti care se caina ca imobile prapadite sunt pe lista imobilelor de patrimoniu. Nu cred ca cineva le-a trecut acolo de prost, cunosc prea bine care sunt criteriile dupa care se fac asemenea includeri. Este adevarat ca agentiile imobiliare, dar si mafiile imobiliare, in special cele tiganesti, duc adevarate batalii pentru ca aceste imobile sa le cada pe mana si sa-si urmeze soarta. Va dau un exemplu. Abatorul comunal din Timisoara facut de austro-ungari la inceputul secolului XX a fost cumparat de cineva in intentia demolarii lui si ridicarii unui mall. Voia sa pastreze doar fatada celor doua turnuri. Ne-am impotrivit (eram pe atunci director al Directiei de cultura Timis) cerandu-i sa pastreze si cele doua corpuri principale adevarate opera de arta pentru modul in care fusesera zidite.A refuzat, a taraganat lucrurile cativa ani, lasand cladirea sa se subrezeasca ca pana la urma sa piara in picioare. Fara indoiala patrimoniul nostru national se afla in primejdie. Cosonii sunt in mare parte furati, bratarile dacice la fel, Ministerul CUlturii da anunturi ca vrea sa le cumpere de la hoti. Sa te apuce rasul. Tratam aceste valori intestimabile cu iresponsabilitatea cu care tratam totul. Ar trebui sa ne gandim ca o data pierdute, acestea vor fi pierdute pentru totdeauna. Va rog sa ma iertati pentru ca m-am intins la vorba dar si asa cred ca am fost mult prea rezumativ pentru o asemenea problema de importanta covarsitoare. De aceea cred ca Bucurestiul vechi trebuie aparat, cum aparate trebuie sa fie celelate orase, localliati in care mai avem valori de patrimoniu. Sa nu-i lasam pe vandali sa ne distruga si ceea ce ne-a mai ramas.
_____________________________________
Ion Marin Almãjan (n.1940). Romancier, nuvelist, jurnalist prestigios.
Orientat cãtre un „bãnãţenism ideal”, o recompunere de realitãţi, document şi limbã. Cãrţi reprezentative: „Întoarcerea spre asfinţituri”, „Tornada” (roman), „Vremea hahalerelor” , „Mãtuşa mea Maria Theresia” (roman), „În afara gloriei” (roman), "Neimpacati in manie" (roman, 1974 ), "Tornada" (roman, 1980), "Intoarcerea spre asfintituri"
(povestiri, 1984), "Vremea hahalerelor" (pamflete, 1998) "Matusa mea, Maria Theresia" (roman, 2003), "In afara gloriei" ( roman, 2006).
____________________________
